Anatomia mainii

anatomia mainii

Grupa laterală este formată din patru muşchi situaţi în partea laterală a mâinii. Ei se suprapun şi dinspre suprafaţă spre profunzime sunt reprezentaţi de: a Muşchiul scurt abductor anatomia mainii policelui Originea: pe ligamentul transvers al carpului; Inserţia: pe faţa laterală a falangei proximale a policelui; Acţiune: de abducţie şi rotaţie laterală a policelui; Vascularizaţia: anatomia mainii ramuri colaterale ale arterei radiale; Inervaţia: din ramul anatomia mainii al nervului median.

Inserţia: pe aponevroza dorsală a degetelor, pe marginea care nu priveşte axul mâinii pe degetele 2, 3 şi 4. Acţiunea muşchilor interosoşi: -Flexia primei falange pe metacarpiene-Extensia celorlalte falange. Interosoşii dorsali îndepărtează de axul mâinii degetele pe care se inseră, iar interosoşii palmari apropie de axul mâinii degetele pe care se inseră.

La nivelul interososului dorsal, capul superficial determină o abducţie a indexului atunci când falanga este în extensie pe metacarpiene. Totodată fibrele sale proximale au o acţiune de flexie, capul profund fiind responsabil de flexia falangei pe metacarpiene. Vascularizaţia muşchilor interosoşi: Este asigurată de ramuri colaterale ale arcadei palmare profunde şi anume de arterele metacarpiene sau interosoase palmare şi dorsale.

Mana | Anatomie si fiziologie

Inervaţia muşchilor interosoşi: Provine din ramul terminal profund al nervului ulnar b Muşchii lombricali: în număr de patru din care 2 laterali şi anatomia mainii mediali. Originea: primii 2 laterali pe faţa anatomia mainii şi ultimii 2 anatomia mainii pe ambele feţe ale tendoanelor flexorului profund.

anatomia mainii

Insserţia: pe aponevroza dorsală a degetelor Acţiunea: face flexia primei falange şi extensia cerorlalte anatomia mainii. Vascularizaţia: provine din arcada palmară profundă. Inervaţia: nervul median inervează primii doi lombricali iar ramul profund terminal al nervului ulnar inervează ultimii doi lombricali.

Meniu de navigare

Grupa medială Muşchii grupei mediale sunt în număr anatomia mainii patru dispuşi pe trei planuri: -în primul plan, muşchiul palmar scurt. Articulaţiile mâinii Este articulaţie elipsoidală care uneşte antebraţul cu mâna.

Ea este împărţită de anatomia mainii antero-posterioară în două suprafeţe: una laterală care se articluează cu scafoidul şi alta medială care se articulează cu semilunarul. Suprafaţa carpiană este reprezentată de feţele articulare superioare ale scafoidului, semilunarului şi piramidalului.

Acesta din urmă se articulează cu ligamentul triunghiular. Cele trei oase formează condilul carpian, acoperit de cartilaj hialin. Capsula articulară se inseră atât proximal cât şi distal la periferia suprafeţelor articulare şi pe marginea anterioară şi posterioară a ligamentului triunghiular, proximal continuându-se cu capsula articulaţiei radioulnare distale.

Ligamentele sunt în număr de patru: anterior, posterior, medial şi lateral.

anatomia mainii

Ligamentul anterior este format din două fascicule: -fsciculul radiocarpian ligamentul oblicLigamentul posterior se inseră proximal pe marginea posterioară a suprafeţei articulare a radiusului, de unde fasciculul se termină pe faţa posterioară a piramidalului. Uneori poate exista fascicul accesoriu, fasciculul radioscafoidian dorsal.

Ligamentul lateral se întinde de la vârful stiloidei radiale la partea laterală a scafoidului.

Înțelegerea anatomiei mâinii | Health Life Media

Ligamentul medial se inseră proximal pe vârful şi pe faţa medială a stiloidei ulnare, iar distal se termină prin două fascicule care se inseră pe piramidal şi pisiform. Sinoviala acoperă faţa profundă a scafoidului fibros şi se termină la periferia cartilajului hialin care acoperă suprafeţele articulare.

Este asigurata de trei nervi principali, care isi au originea in plexul brahial: - nervul median: inerveaza muschii antebratului si mainii - nervul radial: inerveaza muschii palmei - nervul cubital ulnar inerveaza muschii dosului mainii. Acesti nervi se termina prin mici fascicule care dau mainii capacitatea de a anatomia mainii miscari foarte precise si o perceptie senzoriala foarte fina. Vascularizatia mainii Se face prin intermediul arterelor radiale si ulnare, insotite de doua vene profunde numite vene satelite. Venele superficiale, dezvoltate pe fata dorsala a degetelor, formeaza o retea care se intinde de la unghie pana la falanga proximala.

Vascularizaţia este asigurată de arterele interosoase anterioară anatomia mainii poserioară şi din ramurile carpiene ale arterelor ulnară şi radială. Inervaţia provine din nervii interosoşi anterior şi posterior, precum şi din fibre directe ale nervilor medial şi ulnar.

Anatomia mainii 1. Oase Oasele mainii sunt formate din 27 de oase dispuse in trei grupe: carpul, metacarpul si oasele degetelor. Carpul este format din opt oase dispuse pe doua randuri: proximal, incepand de la police in directia degetului mic se gasesc patru oase: scafoidul, semilunarul, piramidalul si pisiformul; distal se gasesc in aceeasi ordine alte patru anatomia mainii trapezul, trapezoidul, capitatul si osul cu carlig. Toate aceste oase au o forma aproape cubica, fiecare are o fata superioara, una inferioara, o fata anterioara si una dorsala, respectiv o fata laterala si una mediala. Scafoidul este cel mai lateral os din randul proximal, se articuleaza in sus cu radiusul, in jos cu trapezul si trapezoidul, medial cu semilunarul si osul capitat.

Articulaţiile intercarpiene -articulaţiile oaselor din primul rând, -articulaţiile oaselor din rândul doi, -articulaţia mediocarpiană care uneşte cele două rânduri între ele.

Articulaţiile oaselor din rândul întâi proximal Cuprind articulaţiile dintre cele trei oase care formează condilul carpian: scafoid, semilunar, piramidal şi articulaţia pisopiramidală.

Articulaţiile oaselor condilului carpian sunt articulaţiile scafo-ulnară şi piramido-ulnară articulaţii planiforme. Articulaţia pisopiramidală Pisiformul se articulează cu piramidalul printr-o articulaţie plantiformă a Suprafeţele articulare: pisiformul prezintă o suprafaţă plană sau uşor concavă, iar piramidalul o suprafaţă uşor convexă.

Oasele mainii

Această articulaţie este condiliană, suprafeţele articulare fiind acoperite de un cartilaj hialin. Acestea din urmă sunt: -ligamentul superior, -ligamentul inferolateral, Articulaţiile oaselor carpiene anatomia mainii rândul al doilea distal.

Trapezul, trapezoidul, osul capitat şi osul hamat se unesc între ele formând trei articulatii plantifotme. Sinovialele acestor trei articulaţii sunt prelungiri ale sinovialei articulaţiei mediocarpiană.

anatomia mainii

Articulaţia mediocarpiană Este o articulaţie dublu condiliană şi uneşte cele trei oase ale condilului carpian cu cele patru oase ale rândului al doilea de oase carpiene. Faţa medială a scafoidului şi feţele inferioare ale semilunarului şi piramidaului, formează o cavitate glenoidă.

anatomia mainii

Capsula este întărită prin ligamente dispuse palmar, dorsal, lateral şi medial. Ligamentul palmar este un ligament puternic cu vârful la colul osului capitat. Ramura laterală se inseră pe scafoid şi trapezoid, iar ramura medială pe piramidal şi osul hamat.

anatomia mainii

Ligamentul dorsal se întinde cum să inserați o articulație a genunchiului faţa dorsală a piramidalului şi faţa dorsală a trapezului şi trapezoidului. Ligamentul medial se întinde de la piramidal la cârligul osului hamat. Ligamentul lateral se inseră proximal pe tuberculul scafoidului şi distal pe faţa laterală a trapezului.

Oasele carpiene

Sinoviala mediocarpiană emite prelungiri superior şi inferior, care constituie sinovialele articulaţiilor oaselor din primul şi al doilea rând de carpiene. Cavitatea articulară a articulaţiilor carpiene comunică cu cavitatea articulară carpometacarpiană. Vascularizaţia este asigurată de ramuri din arcada palmară profundă precum şi din arterele carpiene ale radialei şi ulnarei. Inervaţia provine din nervii ulnar şi median.

Articulaţiile carpometacarpiene Metacarpienele se anatomia mainii cu oasele celui de al doilea rând carpian prin două articulaţii distincte: una care uneşte primul metacarpian şi alta comună pentru ultimele patru metacarpiene.

Încărcat de

Trapezul prezintă o suprafaţă articulară patrulateră convexă antero-posterior concavă transversal. Baza metacarpianului Anatomia mainii prezintă o suprafaţă articulară convexă transversal şi concavă antero- posterior. Capsula articulară: care se inseră la periferia suprafeţelor articulare, are o mare laxitate stratul fibros fiind mai dens în partea posterioară şi laterală.

Ea este întărită de ligamente, cel mai important fiind ligamentul postero-medial.

Mână - Wikipedia

Sinoviala este amplă şi largă ca şi capsula fibroasă pe care o dublează. Articulaţiile carpometacarpiene ale celorlalte degete Ultimele patru metacarpiene sunt legate de oasele metacarpiene distale prin câte o articulaţie plantiformă. Sinoviala comunică cu cea a articulaţiei mediocarpiene la nivelul articulaţiei dintre trapez, trapezoid şi osul capitat.

Mai multe despre acest subiect